tag:blogger.com,1999:blog-4963854539677327432024-03-13T09:04:18.111+02:00" Arome de Poteci " Să vezi până departe este una,să mergi departe este alta !mirceagrupirhttp://www.blogger.com/profile/07079006857148547086noreply@blogger.comBlogger5125tag:blogger.com,1999:blog-496385453967732743.post-404285376441787302020-03-11T20:15:00.002+02:002020-03-11T20:15:50.597+02:00Sa privim Dunarea de pe Trescovat<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 16.0pt; line-height: 115%;">Să privim Dunărea de pe Trescovăț<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br /><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Un traseu de o frumusețe rară, care ne
oferă imagini deosebite, indiferent de anotimp.<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Muntele Trescovăț este, de fapt, un neck vulcanic adică, mai pe înțelesul
nostru, este format prin erupția lavei vulcanice care este expulzată printr-un
coș (horn) spre exterior și, după stingerea vulcanului, în interiorul coșului rămâne
lava vulcanică întărită.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Prin eroziunea
materialului exterior, de-a lungul timpului, lava întărită ca un monolit apare
la exterior fiind, în general, o rocă mai dură decât de pereții coșului. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>În cazul nostru, Trescovățul este, de fapt, o
rocă dură, o lavă vulcanică întărită în interiorul coșului vulcanic. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><span style="mso-spacerun: yes;"><br /></span></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=496385453967732743" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><br /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgA_7omWYaiKtAXZ9g-AGLUEn-clpkHnhY1RURS5kwxWXzwlGAqg9R-q70HS4urlj0lybYs3F-tiUPs2bLtYH1Ro2jPrNylYa9yV_J3NXd8DWWdC_W01nYy-gegWMILpMNXL0APyBKWI9T7/s1600/1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="699" data-original-width="1049" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgA_7omWYaiKtAXZ9g-AGLUEn-clpkHnhY1RURS5kwxWXzwlGAqg9R-q70HS4urlj0lybYs3F-tiUPs2bLtYH1Ro2jPrNylYa9yV_J3NXd8DWWdC_W01nYy-gegWMILpMNXL0APyBKWI9T7/s320/1.jpg" width="320" /></a></div>
<a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=496385453967732743" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"></a><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=496385453967732743" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"></a><a href="https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=496385453967732743" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"></a><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">.</span><span style="background-color: white; font-family: arial, sans-serif;"> </span></div>
<div style="background: white; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0in; margin-right: 0in; margin-top: 6.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; mso-ansi-language: RO;">Traseul nostru începe de pe malul Dunării de lângă o casă
(există și câteva locuri de parcare) aflată la 9 km de Cozla sau 10 km de
Svinița, depinde din ce direcție veniți.<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Ca informație suplimentară, ne aflăm exact în dreptul sitului arheologic
Lepenski Vir de pe celălalt mal al Dunării, clădirea albă cu acoperișul din sticlă
fiind un punct de reper.</span></div>
<div style="background: white; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0in; margin-right: 0in; margin-top: 6.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; mso-ansi-language: RO;">Un panou de identificare al traseului se află în imediata
vecinătate a drumului și, urmărind marcajul triunghi roșu, începem ascensiunea.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Ne aflăm la o altitudine de aprox. 140 m.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>După primii 50 de metri trecem pe lângă sălașul
lui Ivanovici, urcăm ușor, trecem prin porțiuni împădurite și poieni, ajungând
apoi la un nou sălaș, cel al lui Petrovici. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Urcușul se întețește puțin și porțiuni
pietroase se suprapun cu poteca noastră, iar imaginile Trescovățului sunt
impresionante.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>La fel, în spatele nostru,
crește încet, încet și imaginea impresionantă a Dunării.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Urcăm ușor, nu ne grăbim și aproape după o
oră de la plecare trecem apa unui pârâiaș unde facem o scurtă pauză și ne
umplem bidoanele cu apă (este ultimul loc în care ne putem alimenta cu apă). <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Alternăm trecerile prin păduri și poieni, pădure
în care predominant este fagul, dar găsim și cer, carpen, mojdrean iar în
poieni orhidee, garofițe, brândușe galbene sau violet, sunătoare, coada
șoricelului și altele.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Fauna este
reprezentată de mamifere precum căpriorul, lupul, mistrețul; reptile cum ar fi gușterul,
vipera cu corn, sau broasca țestoasă a lui Hermann.<o:p></o:p></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxT7fgLsaWB_YKYeu8EoQYfnZVfFanFk_Z3yrroOXfMiw-fzhJsbYvHaPv3FGjCCUkMyjLMehfx7pon0HZEWrBfpn5RpiWHOsTcLtOgnKMNTkET2T3WYRyhdJoOav9NcCqcrYuv6IhC0yl/s1600/2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="761" data-original-width="1142" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxT7fgLsaWB_YKYeu8EoQYfnZVfFanFk_Z3yrroOXfMiw-fzhJsbYvHaPv3FGjCCUkMyjLMehfx7pon0HZEWrBfpn5RpiWHOsTcLtOgnKMNTkET2T3WYRyhdJoOav9NcCqcrYuv6IhC0yl/s320/2.jpg" width="320" /></a></div>
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div style="background: white; margin-bottom: 6.0pt; margin-left: 0in; margin-right: 0in; margin-top: 6.0pt;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><!--[if gte vml 1]><v:shape id="Picture_x0020_2" o:spid="_x0000_i1033"
type="#_x0000_t75" style='width:373.5pt;height:249pt;visibility:visible;
mso-wrap-style:square'>
<v:imagedata src="file:///C:/Users/MIRCEA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image003.jpg"
o:title="IMG_2518"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">La aprox. 2h 15 min de la
plecare ajungem la ultimul punct de urcare spre vest și, ușor fără să forțăm, în
15 minute suntem pe vârf. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Drapelul
tricolor ne întâmpină fluturând în bătaia vântului, iar imaginea este copleșitoare.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNP5_pDSflfLGg1wztL193Db5mcTtPg7Sn3CQ1HdT0CVnpw3sDugG_TnTsbc7sPabm9pA9esriSHsWZScYtfNYde-Wlut1o69wWKrNLYXpSHtCW4saCVyy2loT_9eFDdzuyOlbLK5b-Qc6/s1600/3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="702" data-original-width="1052" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNP5_pDSflfLGg1wztL193Db5mcTtPg7Sn3CQ1HdT0CVnpw3sDugG_TnTsbc7sPabm9pA9esriSHsWZScYtfNYde-Wlut1o69wWKrNLYXpSHtCW4saCVyy2loT_9eFDdzuyOlbLK5b-Qc6/s320/3.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtQtuBmGWMih9FF8O3iXnu6DWDezLbGuffZkkZedlmwZ6B4INQECOuki6t69KTbP9QgTvNfCOxlIeWlS9AIpIJhdkj_TzeDAaoXc2QRfNWvBlBEKPmdIlct2rf9cx5ceDxPliw7KIzK1w5/s1600/4.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="715" data-original-width="1073" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtQtuBmGWMih9FF8O3iXnu6DWDezLbGuffZkkZedlmwZ6B4INQECOuki6t69KTbP9QgTvNfCOxlIeWlS9AIpIJhdkj_TzeDAaoXc2QRfNWvBlBEKPmdIlct2rf9cx5ceDxPliw7KIzK1w5/s320/4.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihTqr4_dasaOGMncLA4pAEWKynB1p3lTWJIZ-iiM0BMs3JUNOzC_GCEEn_qwvzB-Gn0eScFyGlTrY8gT6wKkjAiFjhIiobi64BLAqt0sGaKFTlTjoucGj2htA6H_dvZ_iFejudIt5jSd0v/s1600/5.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="731" data-original-width="1097" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihTqr4_dasaOGMncLA4pAEWKynB1p3lTWJIZ-iiM0BMs3JUNOzC_GCEEn_qwvzB-Gn0eScFyGlTrY8gT6wKkjAiFjhIiobi64BLAqt0sGaKFTlTjoucGj2htA6H_dvZ_iFejudIt5jSd0v/s320/5.jpg" width="320" /></a></div>
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><!--[if gte vml 1]><v:shape id="Picture_x0020_3" o:spid="_x0000_i1032"
type="#_x0000_t75" style='width:344.25pt;height:229.5pt;visibility:visible;
mso-wrap-style:square'>
<v:imagedata src="file:///C:/Users/MIRCEA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image005.jpg"
o:title="IMG_2547a"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><!--[if gte vml 1]><v:shape id="Picture_x0020_4" o:spid="_x0000_i1031"
type="#_x0000_t75" style='width:351pt;height:234pt;visibility:visible;
mso-wrap-style:square'>
<v:imagedata src="file:///C:/Users/MIRCEA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image007.jpg"
o:title="IMG_2536a"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><!--[if gte vml 1]><v:shape id="Picture_x0020_8" o:spid="_x0000_i1030"
type="#_x0000_t75" style='width:359.25pt;height:239.25pt;visibility:visible;
mso-wrap-style:square'>
<v:imagedata src="file:///C:/Users/MIRCEA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image009.jpg"
o:title="IMG_2543a"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Aici, la 755 m altitudine,
cu aproape 615 m mai sus față de Dunăre, se deschide în fața ochilor o panoramă
impresionantă, atât asupra plaiurilor românești cât și asupra celor sârbești,
Dunărea șerpuind uimitor la picioarele noastre.<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Vârful Trescovăț este unul dintre cele mai înalte vârfuri ale Parcului
Natural Porțile de Fier.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Spre vest vedem
chiar și Ravensca, un sat de cehi, iar în aval pe malul drept al Dunării,
Grebenul Sârbesc. Priveliștile de jur împrejurul nostru ne copleșesc cu
frumusețea lor.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiop4VQ6MFD94xb6RwDnixMFhoQNVRZQrI0Yu3yhVmjAYqJulIvMBbNRNgKV6tq1pVDp17Q5b7ZKXqb2GraOIWAEv24NP4qKYxaRstjUjhi3cso0To66R9tJobQInAI4UP6wIk2PEea5L4i/s1600/6.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="751" data-original-width="1127" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiop4VQ6MFD94xb6RwDnixMFhoQNVRZQrI0Yu3yhVmjAYqJulIvMBbNRNgKV6tq1pVDp17Q5b7ZKXqb2GraOIWAEv24NP4qKYxaRstjUjhi3cso0To66R9tJobQInAI4UP6wIk2PEea5L4i/s320/6.jpg" width="320" /></a></div>
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9SI6lb9epkQfq8rOLmg8TR8NuI0tOoy7DTcfj5JU5_RkBL_0QwRDgx2f1FWrf1L3KpGqJFQffRk7J1brCQ_V0NyhwKOcHMKjYsysgd600fQjMSywvZ1l0BPiw7QhvrZuASCaPDe5jz9LJ/s1600/7.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="738" data-original-width="1107" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9SI6lb9epkQfq8rOLmg8TR8NuI0tOoy7DTcfj5JU5_RkBL_0QwRDgx2f1FWrf1L3KpGqJFQffRk7J1brCQ_V0NyhwKOcHMKjYsysgd600fQjMSywvZ1l0BPiw7QhvrZuASCaPDe5jz9LJ/s320/7.jpg" width="320" /></a></div>
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><!--[if gte vml 1]><v:shape id="Picture_x0020_6" o:spid="_x0000_i1029"
type="#_x0000_t75" style='width:369pt;height:246pt;visibility:visible;
mso-wrap-style:square'>
<v:imagedata src="file:///C:/Users/MIRCEA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image011.jpg"
o:title="IMG_2595a"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><!--[if gte vml 1]><v:shape id="Picture_x0020_5" o:spid="_x0000_i1028"
type="#_x0000_t75" style='width:362.25pt;height:241.5pt;visibility:visible;
mso-wrap-style:square'>
<v:imagedata src="file:///C:/Users/MIRCEA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image013.jpg"
o:title="IMG_2589a"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Aici, sus pe platou, un
alt localnic renumit ne dă binețe.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Este
vorba de pinul Bănățean. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Semeț și cu
parfumul acelor și conurilor sale ne creează imaginea unui superb loc alpin.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">După multe fotografii și
contemplări asupra frumosului din jurul nostru, cu mare părere de rău, trebuie
sa coborâm.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Ajungem, după 10 minute, în
locul final al urcării și aici o luăm spre dreapta, spre est și apoi sud,
ocolind monolitul imens care este Trescovăț. Poteca marcată nu pune probleme la
început, dar după ce înconjoară Trescovățul, înainte de a o lua spre vest, marcajele
devin mai rare și este nevoie de o atenție sporită.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>La un
moment dat, întâlnim un stâlp de marcaj cu o săgeată înspre Trescovăț.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Aici trebuie să urcăm în direcția Trescovățului
cam 10-15 minute pentru a intra în firul văii de unde un drum forestier ne va
scoate, în final, la locul de unde am plecat.<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Din vârf și până la sosire am făcut aprox. 2 ore.<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><!--[if gte vml 1]><v:shape id="Picture_x0020_9" o:spid="_x0000_i1027"
type="#_x0000_t75" style='width:337.5pt;height:225pt;visibility:visible;
mso-wrap-style:square'>
<v:imagedata src="file:///C:/Users/MIRCEA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image015.jpg"
o:title="IMG_2602a"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><!--[if gte vml 1]><v:shape id="Picture_x0020_10" o:spid="_x0000_i1026"
type="#_x0000_t75" style='width:345pt;height:230.25pt;visibility:visible;
mso-wrap-style:square'>
<v:imagedata src="file:///C:/Users/MIRCEA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image017.jpg"
o:title="IMG_2463a"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLi6C6WqhOws0khwXQKHNW8oK-Fdl3EhTZ5-DdjM8ntHnn-vgAcBP0lhJzsdQ2Wx6ILtteT5YXGKW_MDbUKwSuAL0Z_pfGOhyphenhyphenTu1YbZKKdueqKZaKFcUiSKYgvC86UbdDIIuaaXvus7sqG/s1600/8.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="687" data-original-width="1031" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLi6C6WqhOws0khwXQKHNW8oK-Fdl3EhTZ5-DdjM8ntHnn-vgAcBP0lhJzsdQ2Wx6ILtteT5YXGKW_MDbUKwSuAL0Z_pfGOhyphenhyphenTu1YbZKKdueqKZaKFcUiSKYgvC86UbdDIIuaaXvus7sqG/s320/8.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwRILtfR3pq8iEaH40_bVmUeXl_NeLp7OjGkzVsf1IwIckooIES_5EspHDRT7gZ9-w7Xw226pg9-qnRj25GiHfD4l0yaBd8c1-0lsegjJsY6mT8xCcVg81iQ2lm3VSo_Y9Da95vcp3LkDs/s1600/9.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="703" data-original-width="1054" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwRILtfR3pq8iEaH40_bVmUeXl_NeLp7OjGkzVsf1IwIckooIES_5EspHDRT7gZ9-w7Xw226pg9-qnRj25GiHfD4l0yaBd8c1-0lsegjJsY6mT8xCcVg81iQ2lm3VSo_Y9Da95vcp3LkDs/s320/9.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhR3SH9zTmgBqnlXWqhevpPIt-KVOw5j2SzmLEBYyPj94PFQWq4n8N_quELxwZSldxiaLEEbasXZLdKCxHTTecv7kEsT907OVYdESiRzxSpL-7MyPNBUAsjVSR6tz-aVpcmJ5DUYPUwvjvi/s1600/10.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="687" data-original-width="1109" height="198" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhR3SH9zTmgBqnlXWqhevpPIt-KVOw5j2SzmLEBYyPj94PFQWq4n8N_quELxwZSldxiaLEEbasXZLdKCxHTTecv7kEsT907OVYdESiRzxSpL-7MyPNBUAsjVSR6tz-aVpcmJ5DUYPUwvjvi/s320/10.jpg" width="320" /></a><br />
<span style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><!--[if gte vml 1]><v:shape id="Picture_x0020_11" o:spid="_x0000_i1025"
type="#_x0000_t75" style='width:362.25pt;height:225pt;visibility:visible;
mso-wrap-style:square'>
<v:imagedata src="file:///C:/Users/MIRCEA/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image019.jpg"
o:title="traseu Trescovat"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--></span><span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Durata traseului: 5-6 ore<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Lungimea traseului: 10 km<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Dificultate: medie<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Trescovățul este, pentru
drumeți, un prilej foarte bun pentru minte și suflet, cu priveliști unice de un
pitoresc aparte.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">Text și foto: Mircea Cușniriuc<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial" , sans-serif; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">.<o:p></o:p></span></div>
<br />mirceagrupirhttp://www.blogger.com/profile/07079006857148547086noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-496385453967732743.post-81546038138206059912014-12-01T00:00:00.000+02:002017-06-26T23:49:53.701+03:00Marea Hoinareala din vara lui 1988<div style="text-align: center;">
<span class="Apple-style-span"><u><br /></u></span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span class="Apple-style-span" style="font-family: "arial";"><b>Muntele mic-Baile Herculane</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span class="Apple-style-span" style="font-family: "arial";"><b>Septembrie 1988</b></span></div>
<div>
<div>
<br />
<span class="Apple-style-span">Excursia din vara ,toamna lui 88 a fost una deosebita.</span><br />
<div>
<span class="Apple-style-span">Startul s-a dat in 2 septembrie.Intotdeauna ,noi Grupirul, consideram iesirea mare din vara deosebita.Pregatirile au inceput din timp asa ca in final ne-am adunat destui "ghiolbani".</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">S-a plecat de dimineata, noi cei din Timisoara cu rapidul de Bucuresti iar cei din Recas cu personalul si punctul de intalnire a fost stabilit la Caransebes.Asa a si fost,dindu-ne mina si pupici in autogara din Caransebes.Apoi cu autobuzul,curand am ajuns la baza telefericului de la Muntele Mic.Prezenti au raspuns Misu,Horst si Lenuta,Nicu si Mirela,Giuca,Chelneru,Gheo si Maria,Doru si Gabi,Mircea si Dorina.Mai aveam o intilnire ,dar pe traseu la Gura Apei de unde trebuia sa-i pescuim pe tov.presedinte Oliver si pe Anca.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Cum rucsacii nostrii erau l-a inceput de drum ,adica incarcati la maxim pentru 10-14 zile am aranjat cu cei de la teleferic si am urcat cite unul,adica omul si rucsacul.Am trimis baieti</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"> inainte ca sa-i poata ajuta pe cei care urmeaza.Si asa ,"pe sarma" am ajuns pe Muntele Mic.Vremea frumoasa ,soare si noi veseli,ca de prima zi ,am luat rucsacii in spinare si ne-am cocosat de la inceput.Dar asta este ,cum drumetului ii sade bine cu cararea ,i-am dat bice.Pina la Jigoria nu au fost probleme,iar acolo s-a facut o pauza mai lunga putin caci nu poti din prima zi sa rupi toti norii si nici recorduri mondiale sa scrii.Nici nu cautam.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Asa ca am trecut la verificarea greutatii bagajelor si nu stiu care a scos o sticla de licoare cu ceva grade ,rugind onorata asistenta sa-si de-a cu parerea.In mod normal nu se bea in timpul traseului dar fiind cererea neobisnuita,iar pe mine ma cam durea o masea mi-am zis ca este bine venita o aprofundare bahica.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Drumul chiar daca putin mai greoi a fost fara probleme si curind am ajuns la Cuntu.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Ne-am ales locul de tabara si s-au impartit sarcinile pe ziua in curs.Corturile s-au inaltat semet,prima zi si suntem in grafic.Cei mai multi si-au ales locurile cu iarba grasa si au montat cortul acolo.Eu nu am mai apucat asa ca l-am montat pe un tapsan putintel mai sus,stiu eu de ce.Vremea este foarte placuta si in afara de indeletnicirile cotidiene,mancare ,lemne de foc totul este perfect.Noaptea se lasa incetisor si intunericul ia locul luminei zilei.Stelele sunt peste tot pe bolta cerului si chiar iarba umezita,prezenta ,roua, ne dau de inteles ca miine vom avea o zi buna.Asa ne-am dus la culcare cu bucurie in suflet.Dar socoata de acasa,nu este la fel cu cea din piata.In noaptea respectiva au avut loc doua ruperi de nori.O revarsare a stihiilor naturii asupra noastra .Eu si Dorina motaiam totusi linistiti in cortul nostru,iar afara turna cu galeata.In curind s-au auzit si primele semne de rau augur de prin vecini.Caci cei care si-au pus cortul pe iarba grasa ,va mai aminti-ti, au luat apa serios,la bord si au devenit la fel de repede sinistrati.Doar 2 corturi au fost in regula,al meu si al lui Horst,pentru ca le-am montat mai sus,iar locul cu "iarba grasa de fapt ascundea o zona in care apa se aduna.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Ziua a -2- 3septembrie 1988</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Dimineata ,o ceata grasa ,incit nu vedeai l-a mai mult de 5 metri a luat locul umbrelor noptii,iar noi murati, udati si la propriu si la figurat ,am lansat operatiunea ,uscarea echipamentului.Am facut doua focuri si pe linga </span><span class="Apple-style-span" style="font-family: "arial";">ele cu hainele si sacii uzi,am trecut la treburi importante.</span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<img height="395" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii19FG4HOY2QreeSGpRQ2SD9D1MQjozTiBHhCpDvw2_Njv0S0OOGKf-XJw78fpKqewmuxRXA-nrEQBb5uI2k4WEnd-ZJpp2BlkXHrZR8MqCgEi8da7fxmmjZQnjfGHO-zWVBr18wXfxPVQ/s400/1988-Tarcu-Se+usuca+hainele+ude.jpg" width="640" /> <span class="Apple-style-span"> </span> <span class="Apple-style-span"> </span> </div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b> Uscarea hainelor se face la focul pierdutilor in ceata.</b></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Pe l-a amiaza insa am reusit sa finalizam operatiunea ,dar ceata continua sa fie peste tot .Nu se vedea mai mult de 5-6 metri.Era destul de rau pentru ca sus pe creasta orientarea pe ceata e foarte dificila si muntii Tarcu sunt bine stiuti drept foarte periculosi in asemenea conditii.</span></div>
</div>
</div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Usor insa ceata se ridica,a mai durat aproape o ora si pe la 13 era perfect.Am luat rucsacii in</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">spate si am inceput sa urcam.Iata ca inca din prima noapte greutati vin sa se impotriveasca dorintei noastre de traversare a muntilor Tarcu si Retezat.Dar am trecut cu bine peste prima incercare si pentru marea majoritate dintre noi a fost de fapt, o lectie.Montarea cortului si alegerea terenului sint esentiale.Altfel ........</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Dupa o ora buna am ajuns in creasta ,am luat decizia sa luam poteca care coboara in valea Olteana,poteca folosita in caz de vreme potrivnica,care ocoleste drumul de creasta ce duce pe vf.Tarcu pe linga cabana meteo.Am coborit incet ,incet pina in vale unde am gasit din nou apa,ne-am aprovizionat din nou si am inceput urcusul greu spre saua "Plaiul Mic".Curind sintem din nou in creasta ,dar timpul a trecut pe neobservate si acu deja este ora 18.Trebuie sa ne gasim un loc sa facem tabara.Observam putin mai jos spre una din vaile care formeaza riul Rece(Hideg)Gasim un izvor si locul este perfect.Ne montam rapid corturile cu atentie de data asta ,bucataria intra in functiune,primusurile biziie continuu si curind suntem si mincati.Oboseala insa isi spune cuvintul si intram in sacii de dormit,iar somnul ne cuprinde imediat.Odihna binemeritata dupa o zi care ne-a intrebuintat serios.Asadar a doua zi 3 septembrie 1988 s-a incheiat.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Ziua a treia</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Dimineata zilei de 4 sepembrie se arata promitatoare. </span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<img height="417" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaoOFyWtmfSy7Jkeb2sD8RqETNNRAQIdGjg30zUx3djvoTebWxxjNj1aVDMph2PZfAm2DcS72g_ch9O23byP5NfcyAkSHVRn7WDBd5zPD1CD-2gKv_gZgMBYf5oiJAWN48keLXuOOX9fH0/s400/1988-Tarcu-Tabara+linga+saua+plaiului+mic.jpg" width="640" /></div>
<div>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b><span class="Apple-style-span">Tabara zilei a doua,sus linga creasta muntilor Tarcu</span></b></div>
<div>
<b><span class="Apple-style-span"> in apropiereade Saua Plaiul Mic.</span></b></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<img height="396" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIJENr-_hb3vvImAXQJlsfMz5KZOnY2F1ohFDnm21CsN31y5Xt4qeLxYLEbN1G6667egRPNtXEKHx3ielqm-nuHxo20bJYr3lqtg-BtXrQS5Klc_MhveiBUEK8UrTgp7JgrpTIkqrE-aLz/s400/1988-Tarcu-rasarit+de+soare.jpg" width="640" /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b><span class="Apple-style-span">Rasarit de soare in Muntii Tarcu</span></b></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Pe la orele 6 dimineata am iesit din cort,este senin vizibilitate foarte buna dar e un frig patrunzator.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Ma uit in jur si nu-mi vine sa cred ,portiuni de apa inghetata,deci a coborit sub 0 grade,wow.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Ma retrag inapoi in sacul de dormit unde e cald si bine.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Nicu ma intreaba din cortul lui cum e afara?Ii raspund ca e frumos dar rece .Curand toti ne trezim si ne intindem oasele .In jur de orele 9 suntem gata sa o luam din nou la drum.Azi este o zi mai lunga,urcam Matania, un virf ,dupa cum are si numele,pe care bati matanii.De ce ?</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Urci si in fata ta vezi virful si-ti spui :-mai am putin ,trag de mine,si tragi de tine si cind ajungi aproape iti dai seama ca nu este varful,el este mai sus.Si continui,si continui,si din nou varful este aproape ,aproape ai ajuns,dar nu,nu apare altul mai sus ........si asa de vreo patru ori pina cind ajungi pe el.Cite matanii faci ca sa ajungi Matania.?</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">In stinga semet se arata Varful Caleanu decanul de altititudine din Tarci cu cei 2199 metri ai sai.Valea Suculetului in stanga lui,o vale tipic glaciara.In dreapta caldarea riului Hideg o vale de tip glaciar care te scoate spre Rusca in capatul ei.Mergem incet dar bine.Rucsacii sint destul de grei.Baietii au 30-35 kg,poate mai putin chelneru dar el e un baietel de fapt.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Si fetele sint bine incarcate.Am facut o repartizare a alimentelor pe fiecare si solicitam conservele si alte de ale gurii prima data fetelor doar dupa ce le vom consuma pe cele aflate asupra lor vom lua si de la barbati.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Urmeaza Vf. Baicu acum 2123 m si de dupa el coboram bine spre Saua Iepei la 1727 metri.Saua Iepei dupa cum spune si numele are chiar configuratia unei sei de cal,fiind vizibila de foarte departe si foarte usor recunoscuta,folosind ca punct de determinare a traseelor pe care le ai de parcurs. </span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<img height="411" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlCC6UWaKDg1RKGBmlOsy-e8gtE9EyUPJBrOOW7jZGx_7qjR28bgN7O8o2ag6B4HArXabC1alsettsyOoFUF-v1LE-srEvRmK1oB_TcIJ2VkChsJecTjO9I0jZDTH8H6Gq4otfSVWRxI47/s400/1988-Tarcu%252CVdere+din+Saua+Iepii+spre+Retezat%252Ca.jpg" width="640" /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b><span class="Apple-style-span">In photo,Dorina,vedere din Saua Iepii, spre Muntii Retezat.</span></b></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">De aici vom cobori inspre Gura apei .Cabana nu mai este demult fiind inghitita de apele lacului de acumulare.Santierul este in functiune ,se lucreaza din greu.In departare distingem Retezatul ,si curind vom ajunge acolo.Coborim din sea si aproape de liziera padurii facem o pauza linga apa unui parau cristalin si rece.Jos la Gura apei vom face popasul nostru si vom fi in program pentru ca dorisem de fapt sa facem o noapte sub saua Iepei.Coborim incet prin padure si aproate de ora 17 ajungem la drumul forestier de pe valea Sesului.Ne adunam cu totii si o luam usor la pas.Curind auzim din fata un Heeeeiiii lop loooopp .Recunoastem glasul lui tov.Presedinte Oliver.Ne intilnim cu el si cu Anca care au ajuns aici adusi de parintii lui Anca.Grupul e deja deconcentrat si ii simt ca ei cred ca gata am terminat pe ziua de azi.Le spun ca trebuie sa mergem mai un pic sa ocolim putin lacul ,vreo 2-3 km.Cu greu ii urnesc si ii mai duc cam 2 km.Giuca devine nervos,spune ca nu mai poate.Ii cer sa mai mearga putin ,pina la primul loc bun de campare si cu apa.Gasim un loc foarte bun si ne relaxam in sfarsit.Montam corturile,stringem lemne pentru foc si surprixa.Mama lui Anca scoate din masina o galeata de 10 litri plina cu salata de cartofi.Mai apare si o lubenita uriasa asa ca avem un Festin.Va fi ultimul,de aici incolo gata cu excesele.....(am mai dori noi dar de unde?)</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Linga noi un cort cu 2 drumeti.Discutam cu ei si aflam ca sint din RDG.Ii invitam la noi la masa ,ca este de unde.Saracii erau de doua saptamini pe munte ,aveau rucsace care nu aveau mai mult de 10-12 kg.Piinea era una neagra taiata subtire de vedeai luna prin ea.Nu stiu cum mincau astia de doua saptamini ,dar cred ca s-au mirat foarte mult si pina la urma au fost si multumiti.Focul de tabara ne-a mingaiat fetele noastre arse de soare si batute de vint de acuma si in final visele au prins putere in noaptea ce a venit.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>ziua 4</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">05 septembrie 1988,este ziua in care urcam in Retezat.Vesnicul si extraordinarul nostru munte.Frumusetea lui unica ,cu pietrele lui dure si semete, cu jneapanul fremetator de un verde propriu,dat mai ales cu lacurile de apa montana,taurile lui atit de vestite. </span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Ne-am despartit de parintii lui Anca,oameni deosebiti si care chiar erau impresionati de ce faceam noi,dar asta e alta poveste.Eee si acum incepem sa urcam incet dar sigur prin padurea de foioase.Drumul nostru tine bine sus asa ca chiar daca viteza noastra este una scazuta,deh,suntem multi(15) si incarcati bine,castigam bine inaltime.Dam de un izvor amenajat si facem aici aprovizionarea cu apa pentru restul zilei,caci de aici si pina la caldarea Zanoaga nu mai avem alta sursa.Urcam pe spatele Zlatei,trecem de vf.Lapusnicu Mic 1852m altitudine si iesim din padurea de foioase.Suntem in golul alpin,si usor usor patrundem in zona deschisa a platoului Rades.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><img height="384" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj7tC2pguMcNUp5m55pMSqv86XY1-zqt5N_M3F_zrSE3GX36_HFhNVhXSLPzkTHCFvBzSxfPDHTVu66_NO-PlQz45zvRjQCn0BGuSPFgTNFWNfrlJdBlh4R9mospS_qN_WlhOhYgc4uIgON/s400/1988-Retezat+in+platoul+Rades.jpg" width="640" /> </span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<b><span class="Apple-style-span">Oliver pe platoul Radesului la </span><span class="Apple-style-span" style="font-family: "arial";">peste 2000m</span></b></div>
<div>
<span class="Apple-style-span" style="font-family: "arial";"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Platoul asta e asa ca o bucata de campie la 2000 de metri plin de iarba grasa ,o pasune ce mai,calitatea intii.Lasam in stinga Vf. Zlata cu cei 2142 m si o luam direct acum spre Saua Zanoagei.In dreapta jos in vale vedem taul Zanogutei sclipind in soare,si taul spurcat mai ascuns putin.Este soare si placut,Mai facem cite o pauza de hidratare cum zice Tov. presedinte si apoi ne apropiem de valea Zanogii.Unii dintre noi sunt pentru prima oara in Retezat si asteapta nerabdatori sa vada lacul Zanoaga care este decanul de adincime al unui lac natural de la noi din tara(29 m).Ajungem deasupra caldarii si unii dintre noi raman muti de uimere.Frumusetea caldarii Zanogii cu lacul in prim plan,lasa o impresie minunata.Giuca isi exprima uimirea, este incintat.Nu avea o idee a marimii lacului Zanoaga si i se pare mare,chiar imens.Toata lumea este fericita.Am uitat de rucsacii grei de linga noi,de greutatea urcusului care parca nu se mai termina,acum privim si ne minunam de maretia naturii, a lucrului desavarsit creat de Dumnezeu.Coborim incet si ajungem aproape de lac.Ne alegem un loc de tabara mai ferit de vint care poate sa fie o problema daca se schimba vremea.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Montam corturile si apoi trecem la treburile curente .Stringem lemne uscate si seara la un foc de tabara impresiile noastre curg usor .Multumiti de ce am vazut pina aici ne retragem spre cort.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">O noua noapte urmeaza.</span></div>
<div>
</div>
<div>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Tabara noastra langa Zanoaga</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<img height="473" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJIqD5CBB_678QsnvDb0q25AGNYgBHrjE3Mn0j8TIfaXSSpBHx24_seJmug_ioYq3AitSh1X7bYZxXdjPNgdm7H6aGI_o5xcLA2RTKhx8fjO2Ay2AhLchg2yG0WnMxlS94-R2GIt3uc8Hk/s400/1988-Retezat%252CLa+foc+linga+Zanoaga.jpg" width="640" /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Seara linga caldura focului </b></span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Ziua 5</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Ne-am trezit de dimineata.Vremea s-a schimbat si este bine innorat.Crestele nu se vad fiind impresurate de neguri.Ne sfatuim si propun sa mai asteptam putin.Pina una alta o luam intr-o plimbare spre lac.Timpul este clar pus spre schimbare, norii coboara destul de jos.Inca nu bate vantul.Putem pleca ,nu avem mult de mers pina la "Lia",nu este asa departe,dar daca ne prinde o ploaie ca lumea si mai si tine o sa fie cam urat.Mai bine stam pe loc ,e cam acelasi lucru dar in schimb avem tabara montata aici.Brusc se pune ploaia si ploua destul de tare .Pana ajungem la cort suntem deja bine udati.Hotaram sa raminem pe loc.O zi plictisitoare in cort,care trece destul de greu printre reprize lungi de ploaie.Intr-un tarziu se lasa inserarea si trecem la odihna,speram pentru miine la o zi mai buna.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Ziua 6. 07 Septembrie 1988.</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Surpriza mare.Afara este totul alb.Ploaias-a transformat in noaptea trecuta in ninsoare.Ninge si acum si se depune bine.Este si destul de rece,Incercam sa facem focul dar totul este ud si renuntam curind.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKKhkq-0HHmdhI98Vt7Ix4vGUnDUQCu0Kn88S66vbDtoZZRqw1atCpZoHy2oJ_pKdJBkZz-YsSf6FV_bU3cPU-0WMKpimgztVjGFlfH569OM_c7M_ojAF9TIxd35lH3Flfxy4LR95Es0Nl/s400/1988-retezat%252CLinga+Zanoaga+sub+ninsoare.jpg" /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>A inceput sa ninga</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Primusurile intra in functiune. Este septembrie si ninge in Retezat.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Pe la 12 la amiaza nu se intrevede nici o schimbare in bine a vremii.S-a lasat si ceata bine.Intrebarea care se pune este ce facem noi in continuare.Daca timpul se mentine asa si dupa cum se arata este,este bine sa coboram.Dar acum este tarziu pina stringem corturile si facem rucsacii mai trece 20-30 minute si ne va prinde noaptea pe drum.Propun sa mai raminem inca o noapte pe loc si daca si miine dimineata vremea nu se schimba sa coborom la Gura Zlata.Pina atunci plecam in trei sa prospectam drumul spre Gura Zlata sus pe platoul Radesului.Daca este ceata si zapada orientarea este foarte dificila acolo, este de preferat sa facem o recunoastere ,ca a doua zi sa nu ne incurcam.Plecam Olivu,Horst si Eu,urcam rapid in sa, si acolo o luam inainte,nu se vede nici o poteca totul este acoperit de zapada care are cam 10-15 cm.Ne dam seama ca nu mergem bine si ne retragem inapoi in sa.O luam putin la dreapta si deosebim poteca in zapada.In platou ne despartim unul la mijloc si ceilalti doi pe lateral cam la 15 metri unul de altul, cit este vizibilitatea.Cautam stalpul de marcaj care sa indrume drumul spre Gura Zlata si spre Gura Apei.Inantam incet si deodata ne apare in fata un stalp.Sageata ne spune unde este directia, spre Gura Apei,scoatem harta si busola sa luam directia spre Gura Zlata si ne pierdem iara in ceata.Mergem ceva timp si ne apare din nou stalpul in fata.Nu se poate, doar nu ne-am invirtit in cerc.Ajungem la stalp,Uf ,ce bine, este altul si acesta ne indruma spre Gura Zlata.Perfect acum stim incotro sa mergem, dar de unde am venit,o alta intrebare.A inceput sa bata si vantul si spulbera zapada,astfel ca urmele noastre nu se mai vad.Continuam drumul in directia noastra si curind gasim si alte marcaje.Atingem linia jnepenilor si parca vantul s-a mai indulcit aici.Totul este bine si hotaram sa ne intoarcem.Revenim in saua de deasupra Zanoagei fara probleme.Am facut bine ca am prospectat zona,miine nu vom avea probleme de orientare, daca timpul continua sa ne fie potrivnic.Ajungem la corturi si dam liber la potol,adica ,pana acum se gatea centralizat iar acum ,datorita conditiilor e putin dificil,asa ca intra in functiune primusurile si se gateste in mai multe locuri ,adunindu-ne cite 2-3 corturi.Datorita frigului este bine ca fiecare sa manince bine,va fi nevoie de puteri sporite.Anca protesteaza ca ii este foarte frig la Oliver in cort ,asa ca o comisie se infiinteaza repede si contrar tovarasului presedinte i se face o inspectie a domiciliului sau fara a avea o imputernicire oficiala.Observam ca ca pinza cortului sau este de fapt o plasa impotriva tintarilor si aerul circula nestingherit.Noroc ca tenda este buna asa ca cortul sau este ca un antreu cu o foarte buna circulatie a aerului de unde si frigul de care a suferit biata fata.Asa ca este invitata in alt cort ,doar ea binenteles, sub protestul energic al tov. presedinte care spune ca asta a fost violare de domiciliu.Curat violare de domiciliu dar Anca este mutata la domn doctor.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Intr-un tirziu intram in sacii de dormit.Afara este frig bine,cu multe grade sub zero asa ca in cintecul suierat al vantului incercam sa dormim ceva.Nu prea pot pentru ca l-a un momentan vantul imi rupe o portiune din tenda,si-mi arunca cuiul hat departe.Bine ca a cedat cuiul ca altvel ar fi fost si mai rau.S-a sfisiiat tenda pe vreo 15 cm.Dorina iese afara si coase tenda in timp ce eu tin de ea.E un frig de-ti ingheata oasele.Reusim si ne bagam din nou in sac.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Ziua 7. 08 Septembrie 1988.</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Ninge in continuare,Bate si vantul rau,asa ca decidem sa stringem tot.Facem rucsacul in cort ,le scoatem afara apoi si stringem cortul.Datorita frigului am rulat o rola atit de mare ,ca cortul nu a mai intrat in husa.L-am legat asa in spate.Intr-un sfarsit am terminat impachetatul.Pornim,zapada este mare si trebuie sa gasim drumul printre jnepeni,reusim si urcam in platou usor.De aici mergem ata ,ne-a folosit cautarea de ieri.Ajungem in zona jnepenilor si putin mai jos dam peste un bordei al ciobanilor.Intram inauntru si luam o pauza.Facem un ceai si ne revenim.Mai ce ghinion avem.Dar este mai bine sa coboram O luam la picior si urmeaza o coborire prin zapada apoi noroi pina jos unde intilnim Raul Mare Retezat.O coborire obositore de aproape sase ore.Linga casuta paznicului de intrare in rezervatia stintifica apare paznicul care ne priveste parca din alta lume.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"> </span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">-Ploua acolo sus?</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">_Da de unde ,ninge de numa numa.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">-Nu se poate</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">-Ba se poate.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Ajungem la cabana Gura Zlata si ne cazam la casute.Horst gaseste un loc intr-o camera plina si acolo merge soba de teracota .Asa ca il facem purtator al hainelor ude si trimise la uscat.Sus este o trupa de nemti din RDG care au coborit si ei din munte.Se pare ca le-a prins ninsoarea pe platoul Radesului si au coborit in valea Zanogutei,si de acolo pe vale pina la confluenta cu Raul Mare.O adevarata aventura pentru ca nu e poteca turistica marcata pe acolo.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Si totusi astazi este 8 septembrie si este ziua lui Doru si a lui Maria.Asa ca seara ne prinde la un mic chef la inceput in cabana si apoi mutat la casute, chef care a durat pina tirziu in noapte.Oricum miine trebuie sa ne reorganizam asa ca raminem pe loc.Noapte buna.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Ziua 8.-09.Sptembrie 1988</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">De dimineata se face inventarul la potol.Daca la conserve si alimente neperisabile stam bine,la piine stam foarte rau.Libertatea la mincare, a scazut nivelul dramatic al bucatile de piine si pina nu refacem necesarul pe zilele urmatoare nu putem pleca.Asa ca mergem in colonia de la Tomeasa la aprovizionare.Ei,pentru cei mai multi dintre voi,cei care cititi aceste randuri pina acum nu ati realizat ce insemna aceasta aprovizionare.Dar uitati faptul ca mica noastre poveste are loc in anul 1988 cu un an inante de schimbare.Asa ca totul se gasea doar pe cartela sau nu se gasea,sau se gasea,la negru.Eee,acum va amintiti(cei care au trait vremurile acelea,unii le spun de trista amintire)Observ ca si eu am probleme cu rucsacul(aveam un rucsac cu cadru de aluminiu,atunci asa era moda)si cadrul era rupt intr-un loc.Asa ca l-am luat ,ne-am impartit sarcinile si cam sase insi am plecat sa rezolvam problemele.Pe sosea era un trafic impresionant .La fiacare 3-4 minute trecea cate o bascula Belaz de 24 tone care lucra la Barajul de la Gura Apei asa ca transportul a fost floare la ureche .In 5 minute eram in colonie.S-a rezolvat si problema "piine" ,parte din colonie cite o franzela de piine de persoane si parte din unitatea militara de unde "contracost"soldatul roman ne-a facut rost de citeva piini negre si gustoase.Am rezolvat si problema cadrului de rucsac impreuna cu Horst, filind o sarma de aluminiu peste teava de aluminu a cadrului, intr-un mic atelier de reparatii din colonie.Reveniti la cabana rezolvam la o bere cu un sofer pe o bascula, ca miine dimineata, sa ne duca ,contracost desigur ,pina Poiana Pelegii.Ne intelegem cu el sa plecam de la Gura Zlata la orele 9.00.De miine ne despartim de Gheo si Maria care trebuie sa se intorca ,acasa ,de la munca,gata concediul.Dar nu raminem 13 pentru ca Horst o aduce pe Ute,o fata din trupa de nemti.Acestia au hotarit sa plece spre casa,dar Ute avea intilnire cu parintii ,ca sa continue la Mare in Bulgaria.Asa ca se refac bagajele si la culcare.Miine o noua zi.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>ziua 9-10 septembrie</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">La 6.30 de dimineata suntem treziti de claxonul soferului.A venit mai devreme pentru ca e ocupat mai tirziu pleaca in alta parte.Ok. E foarte bine si asa.Inca adormiti iesim rapid stringem cit putem de repede sacii de dormit ,ne facem rucsacii,platim,o luam pe Ute si ne luam ramas bun de la Gheo si Mari si urcam in bascula de 16 tone cu care urmeaza sa ne deplasam.Fetele intra toate in cabina unde-i cald si bine,iar noi baietii toti in bena basculei.Punem izolirurile lui tov.presedinte Oliver pe jos(celebrele lui sule negre) si ne asezam si noi.Am plecat.Curand insa resimtim frigul de afara,era destul de rece.Trecem peste barajul de la Gura Apei si drumul forestie urca incetisor pe valea riului Lapusnicul Mare,rau care ia nastere exact in locul unde dorim noi sa ajungem,in Poiana Pelegii,locul unde se intalnesc piraiele Bucura si Peleaga,pe la 1700 metri altitudine.Stam in picioare deja cei mai multi si ramurile copacilor si brazilor se aproprie amenintatori peste masina,asa ca in cateva randuri erau sa ne loveasca.Am instituit imediat regula ca primul care vede o craca amenintatoare venind sa strige "Atentie ".Se striga de citeva ori si toata lumea ia pozitii aparatoare.Doru observa la un moment dat ca,Chelnerul nu era prea atent la drum asa ca fara sa apara vreo craca striga tare Atentie.A urmat lasarea urgenta pe vine a lui Sorin(chelneru,de fapt nu era chelner dar prorecla era de la el de la servici unde cumpara suc,Citro,la pauza de prinz si vindea sticlele apoi la colegi,facea un ban cinstit)Risetele celorlati l-au suparat pe Chelneru asa ca la urmatoarea atentionare in semn de protest nu s-a ferit.Si a lua o craca de brad de toata frumusetea in fata,din nou in uralele de ris ale celorlalti.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Am ajuns in poiana Pelegii,am multumit soferului si am coborit in poiana Pelegii,unde am facut tabara.Urme de zapada se gaseau peste tot semn ca vremea potrivnica a ajuns si pe aici.Azi raminem pe loc ,reorganizare si odihna. </span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Ziua 10-11 Septembrie.</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Dimineata ne prinde gata de actiune.Astazi avem un traseu destul de lung,dar pe care-l vom parcurge fara rucsace,mai precis cu rucsaci de tura,si mai precis se ia un rucsac la 4 persoane ,doar cu haine de rezerva si de timp nasol.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Cu o saptamina inainte de startul plecarii noastre din Timisoara am facut rost de o autorizatie pentru Rezervatia Stintifica ,si care am planuit-o sa o facem plecind de la Lacul Lia unde trebuia sa fie o tabara de mai lunga durata.Vremea urata ne-a dat peste cap planurile si asa acum incercam sa o facem totusi.Pentru asta trebuie sa ne miscam foarte bine ca sa ajungem pina la Gemenele.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Vremea nu se prezinta prea bine este inorat ,bate vintul dar asta poate ca e bine,poate alunga norii.Ne facem planul ,ne dam seama ca sus este zapada si ca asta ne va face sa mergem mai incet decit normal plus ca suntem totusi patrusprezece.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"> </span><img height="428" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguXuoTTwRNRlRuUYlXjutMOOiBzf28Dkch7-hbWnaVCxz3Kdk-6rC7eh_5ivuQdTcghXF1OH0DYwqXdu0gf6kfIabQrWWIdKh_o1E1CznqdCCCeYNsnV7b-26OXvJOTFzvVaVMKcnOy0FK/s400/1988-Retezat+3.jpg" width="640" /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Urcam din nou in Retezat</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b><br /></b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">O luam la picior,se urca bine si in doua ore suntem sus la Bucura.Timpul este la fel de mohorit,nu ploua dar este innorat si bate putin vantul.Luam poteca spre Turnul Portii si de acolo urcam pe linga lac,turnul este prezent si el asigurind protectia de milenii frumosului iezer.Imi pare rau ca nu ajungem pe linga unul dintre lacurile mele favorite din Retezat si anume Taul Agatat,care impreuna cu Slavei sunt lacurile mele de suflet.Incepem urcusul si in curind iata-ne in creasta.Zapada este destul de mare si sunt portiuni expuse,deci atentia este maxima.Asta are repercursiuni asupra vitezei de mers,dar asta este,siguranta mai intii.Dar brusc norii dispar si soarele ne incalzeste acum.Totul se transforma acum intr-o superba zi de toamna(toamna ,iarna)</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><span class="Apple-style-span"> </span></span><img height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgR1c0t6GnUTGDU-t50juNgT96Fx6RaXuG6XUm4ZyiD64OZqqpYvih5j5Yk5hUMiM5sgWkFFIQ-UAGln2AsjiUWm29CQgOsmeI8Ub9aPDzRYOkTCCqqNeAQmbZnamrsYzWhFPNWQM1Gmh_0/s400/1988-Retezat%252CTaul+si+turnul+Portii.jpg" width="440" /><span class="Apple-style-span" style="font-family: "arial"; font-size: medium;"> <b>Taul si Turnul Portii</b></span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span class="Apple-style-span" style="font-family: "arial"; font-size: medium;"><b><br /></b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Trecem pe sub Vf.Bucura 2433 m, si luam sub pasii nostrii custura Bucurei.Inaintam greu, zapada este mare si senzatia este deosebita,pentru ca acum este atit de cald incat am inceput sa dam jos de pe noi hainele groase.Cu mult efort ajungem in saua Retezatului.Unde luam o pauza.Aici trebuie sa ne hotarim asupra actiunii noastre viitoare pe ziua in curs.Este aproape de orele 13.00 si consider ca nu avem timp destul sa ajungel la Casa Gemenele si inapoi in Gura Bucurei.Asa ca patrundem putin doar asa de dragul Retezatului,dupa care ne reintorcem in sa,si dam Liber pina la ora 15.</span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Lumea nu asteapta multe rugaminti asa ca unii se pun la plaja,altii fac un fotbal cu bulgari de zapada.Suntem bine si fericiti,asta este lucrul cel mai important.Imaginea este fantastica,inspre Nord chiar de linga noi semet Vf.Retezat,Spre sud Vf.Judele,Bucura unu si doi si departe in sud est Peleaga si Papusa,Spre vest caldarea parcului stintific cu taul Gemenele,Negru si Stirbu,iar spre est peretele fantastic de frumos al Pietrelor.Fix la ora 15 incepem coborirea in caldarea Stinisoarei,trecem pe linga Taurile Stanisoarei si urcam culmea cu acelasi nume,coborind apoi in caldarea Pietrele.Trecem pe linga taul Pietrele care aproape ca este acoperit de zapada si inghetat si incepem urcusul spre saua Bucurei.Este cald inca,multi sunt inca la tricou cu mineca scurta,dar zapada incepe sa inghete sub pasii nostri.Ajungem sus in sa fortind ultimii pasi.Aici cind ajungi in saua Bucurei ,deodata ochilor le este oferita una din cele mai frumoase imagini ale muntilor Retezat.Dupa obositorul urcus Valea Bucurei cu celebrul sau lac apar dintr-o data in fata ta,si amutesti asupra acestei imagini facute de Dumnezeu. Totul este minunat si trebuie,te simti obligat sa ramai putin sa contempli,frumusetile nebanuite ale muntilor nostri.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><img height="412" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnruoveAW4f4I2jmQ_MoY3uZjRuK1q78hPCcQVainfwQhVQFk4FwnALJSSIBnNDiF6HqARqNb0OZbHxub2mF7Z0vqpe4w80Q2ZzpXkBgGU34Bfrtk_N4_X-oKv_1AwNr-pdUuZGBMXpkmR/s400/1988-Retezat+%252Clacul+Lia.jpg" width="640" /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Lacul LIA din caldarea Bucurei</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b><br /></b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">De aici si pina la tabara facem cam doua ore si ajungem putin abositi dar multumiti pentru ca am avut parte in sfarsit de o zi exceptionala,cum rar se prinde in Retezat.Vara ,toamna,iarna intr-o singura zi.Super.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Ziua 11-12 septembrie 1988</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Azi parasim Retezatul mare.Vom urca in Retezatul mic spre Vf.Piatra Iorgovanului de unde vom cobori la Campusel.Luam in piept urcusul spre saua Plaiului Mic 1879 m si dupa circa 40 de minute sintem sus pe linia crestei.Vremea e superba.Dupa zilelele trecute acum un soare stralucitor ne rasfata cu razele sale calde.De aici facem dreapta si o luam spre sud pe culmea Dracsanului.In stinga lasam Cabana Buta si lacul cu acelasi nume ,in drepta culmea Slaveiului pare atat de aproape ,dar se vede perfect cetatea de piatra a Retezatului.Unul dupa altul turnurile de control al cetatii se vad ca in palma:Papusa,Peleaga,Bucura,Retezatul,Judele.In stinga noastra se deschide creasta Piule Plesa iar in fata departe Piatra Iorgovanului cu ai sai 2104 m.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><img height="414" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjNxQEzWPLys09ZP4Rvv8TY6UZLOKDjDwAoOw_-tfYmQ5dpqTOO-n_JxBnBu4VT5X4uVhmCIjjeZU9QpcQdYKGf1JrJ5trk0Oy3v_C1EtUulZliylnxd5kBhRGv79XANEyIvI3enSqyE8tP/s400/1988-Retezatul+Mic%252Cvedere+spre+Retezatul+Mare+b.jpg" width="640" /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Cetatea Retezatului.Vedere dinspre Curmatura Dracsanului,Retezatul Mic</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b><br /></b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><img height="387" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8oefLD4TnbuHKjqNBHkj4OWyDuCarouV_gup9raQpbuIbYww2bQPIDL4Y-oD6jI2-YC0jLsVkTEGisDmbwTMDlJef6r0Bmvv1wJ18jmPHL4uuCSkLYbD59-ayVwMrUIaN9E4EKemzqq_K/s400/1988-Retezat%252Cvedere+spre+retezat+dinspre+Piatra+Iorgovanului.jpg" width="640" /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Retezatul vazut dinspre Piatra Iorgovanului</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b><br /></b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b></b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b><br /></b></span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Poteca o ia prin o padure de jnepeni cu inaltimi mai mari ca ale noastre.Iesim la loc alpin si iarba grasa se lasa usor calcata de pasii nostrii.Ajungem Sub Piatra Iorgovanului.O ultima pauza de odihna si o ultima privire asupra Retezatului,pentru ca de acum coborim si el va ramine momentan doar in sufletul si amintirea noastra.Curind dupa o coborire obositoare ajungem la Cimpusel in apropierea cabanei de vanatoare.Gasim loc de tabara si punem corturile </span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"> </span><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7qv8SIY8ouGZzt-48FBjmyCj0wIwXKfKsb3qMcttLgaluQgI27druWhHkqRBrAXKmYp1G8VVNf4aM9U_UhmFC63XfBmOHs6T_BDCIwIpiJtORgh1K0VcfwCxGt1LWzq-UlpqB66zXIwRh/s400/1988-Retezat%252CHorst+si+prietenii.jpg" /> <span class="Apple-style-span"><b>Ciobanul Horst..sta ! (gandeste?)</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b><br /></b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>Ziua 12-13 Septembrie 1988</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b><br /></b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Ne indreptam pasii spre izvoarele Cernei.Dar pana acolo o luam pe drumul forestier care se cheama pasul Jiu-Cerna.Inca de pe atunci se vorbea de o sosea care sa faca legatura cu Baile Herculane.Am scris bine,caci iata dupa 23 de ani tot la stadiul de vorbe suntem .Vorbe de fosti si actual conducatori ai Romaniei.Care este diferenta? poate o spuneti voi ,cei care veti citi randurile acestea.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Sa revenim insa la ale noastre.Dupa cativa km buni parasim drumul forestier si o luam la stinga pe spre abruptul Ratii.Aici intram in curind in Cheile Ratii si peretii de piatra se string.Stanci imense cazute blocheaza trecerea .</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAMdVi3fWWvLxJiVIbVPYV41QaQUjW5myIJ1cOHoaP1KcgjZoihquyYzgKlpGd1y5KQU6yS8abZUAOpo651x2UZ-P03JBktRuQG0DC9U4AYwPBWewp9Gc7d5z_8v7ytsIxZEpj5TpEc-7Z/s400/1988-Retezat+%252Ccheile+Ratii+2.jpg" /><b> In Cheile Ratii</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b><br /></b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTtEaHsMcyDFiEdeBwQjhgC-xBtttxYQWtTVaY0e8VFohyphenhyphenOH9gtYhIRDDE2E2YKnW1XKf4adXi8BlYc1M3gtcO4YpChouzWfp-ljpA2cbMy6D-Tq_NobrGF2CMaSYBEy0D2moaF2ksBKkz/s400/1988-Cheile+Ratii+1.jpg" /> </b></span><span class="Apple-style-span" style="font-family: "arial";"><b>In Cheile Ratii</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Lasam rucsacii de pe umeri si ne strecuram fara ei pe sub pietre si bolovani.Rucscacii vor fi coborati legati in coarda si asa trecem spectaculos de uimitoarele chei ale Ratii.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><img src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcz1J2MhcoG_QAOYNk6JyG8VemJT8bDpV7nPfcoDG34MlEQX2yzA2WQCSAvNvSI3wwmIo8tvuoVqBA9MlpWHpLe4xc9nv58WwPFsqm7wsfy8Ar0WzNcpeJySxAfbmnHByHpWO3m_OK6VNA/s400/1988-Retezat%252Ccheile+Ratii+3.jpg" /> </span><span class="Apple-style-span" style="font-family: "arial";"><b>In Cheile Ratii</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span" style="font-family: "arial";"><b><br /></b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Iesim din chei in valea Cernisoarei,iar drumul devine mai domol.Suntem in preajma ciucevelor Cernisoarei, in Oltenia montana.Peisajul este superb.Ciucevele ,munti de calcar denumiti olteneste au un farmec aparte.Ici colo cite o casa ,conac cum ii spun cei de ai locului sau salase cum spun banatenii,pasteleaza verdele iarbii si al frunzelor copacilor.Ici colo cate o capita de fan ridicata in copac semneaza acest tablou incantator.Si asa cu privirile noastre plutind peste marea de culoare din jurul nostru ajungem la Izvoarele Cernei</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Montam corturile in poiana dreapta si inierbata de linga Cernisoara,si dam repede fuga sa vedem Izvoarele Cernei,cel mai mare izvor din tara noastra.Izbucul puternic iese de sub munte si o ia voios si cristalin la vale pentru ca dupa doar 300 de metri sa inghita deja Cernisoara si sa plece spre intilnirea de mai jos cu Dunarea.Dar pina acolo mai taie muntele formand una din cele mai frumoase vai din Romania.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">E bine de stiut ,ca sa putem face o comparatie ,ca la viituri sau la topirea zapezii debitul izvorului Cernei este atit de mare ca ar putea alimenta cu apa potabila un oras de marimea Bucurestiului.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Noroc ca mai sus numitul este destul de departe asa ca locurile acestea sunt in siguranta.Doamne ajuta.Gustul apei este unul deosebit,nu te mai saturi de ea.Este una din cele mai bune ape de izvor baute de mine.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Linga noi la ocolul silvic este vinzoleala mare.Arome puternice se inalta si asmut simturile noastre.Trimitem pe tov.Presedinte si pe domn doctor in misiune,poate mai gaseste ceva,ca stam rau cu piinea.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">La intorcere,cu mina goala ne indruma spre rabdare.Sunt asteptati mai marii judetului la o sindrofie,asa ca nea Sarcina padurarul ne-a spus sa revenim dupa ce pleaca,hapletii ,ca precis ramanie dupa ei.Si mare dreptate a avut.Seara la lumina galben rosie a focului de tabara,ne-am adus aminte de toate intimplarile din ultimile zile si cu surisul pe buze, intr-un tarziu mos Ene pe la gene ne-a cuprins pe toti in ultima noapte din minunata noastra tura.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><b>ziua cea din urma-14 septembrie 1988</b></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Astazi este ultima zi a excursiei noastre.Din Muntele mic si pina la Izvoarele Cernei pe poteci de munte.De dimineata am auzit un Camion cu motorul duduind ,am iesit din cort si am vorbit cu soferul sa ne ia la intoarcere.Incarca lemne si peste 3-4 ore este inapoi.Perfect avem timp destul pentru toate activitatile de dimineata.astfel ca pe la 11 apare camionul.Ca de obicei ,fetele in cabina ,noi deasupra pe lemne.Ne luam ramas bun de la Izvoarele Cernei ,si camionul ia drumul ce urmareste malul drept al lacului de acumulare Iovan Iorgovan.Repede ajungem si la intrarea in Cerna Sat unde sintem anuntati de o pauza de 15 minute,perfecta pt. a vedea Cheile Corcoaiei.Sarim din masina si intram in micile dar impresionatele chei ale Corcoaiei ,locul in care Balaurul fugarit de Iovan Iorgovan(Fat Frumos sau Hercule dupa altii) a sfredelit muntele si s-a strecurat spre a scapa de urmaritor.Apa adinca din dorna si peretii unici dau viata acestui loc de poveste.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">De aici din nou la drum si suntem lasati la 8 km de Baile Herculane,caci i-a fost frica soferului sa nu fie prins de militie,cu noi asezati confortabili deasupra pe lemne.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">O luam pe jos si dupa 500 de metri dam de o trupa de muncitori care lucrau la drumuri si ii astepta un tractor cu o remorca spre ai duce acasa.Intrebam cit mai stau ,inca o ora,super avem timp si de prinz ,de ultimul prinz.Ultimele conserve sunt adunate de prin rucsace,mai avem 3 conserve cu fasole si doua de carne.deci iese o ciorba foarte buna.Deschidem conservele si e chiar invers </span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">3 de carne 2 de fasole.Ciorba se transforma in papricas.Orice ,ca ne este foame.Curind am ajuns in Herculane si din gara am urcat in trenul care trebuia sa ne duca acasa.Am aranjat si cu nasul si ultimile amintiri s-au perindat in mintea si inima noastra.Asta a fost Tura de vara 1988-Muntele Mic-Izvoarele Cernei -Herculane.Aproape doua saptamini de hoinareala pe muntii atat de dragi noua,prin superbele peisaje ale muntilor Tarcu si Retezat,cand mingaiati de razele soarelui cind suflati de vintul rece de prin munti,cand udati de ploaia rece,cand ninsi sub fulgii de zapada prematuri ai iernii ce va sa vina.</span><br />
<span class="Apple-style-span"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQmb9taNO0Vks9kKDa9Spn4J2WqXH1ZB4lRxunuN5XRylhaHS4g9P-knzDqUJO8sZp5CDbphA2ppKoSRPCiYog9mH47kVilkz4AdlRmJHd-4Clbr85GR43Zdom4mEgOjJuN2nijfVnfF-i/s1600/1988-Izvoarele+Cernei+,Grupirul.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="394" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQmb9taNO0Vks9kKDa9Spn4J2WqXH1ZB4lRxunuN5XRylhaHS4g9P-knzDqUJO8sZp5CDbphA2ppKoSRPCiYog9mH47kVilkz4AdlRmJHd-4Clbr85GR43Zdom4mEgOjJuN2nijfVnfF-i/s1600/1988-Izvoarele+Cernei+,Grupirul.jpg" width="640" /></a></div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"></span></div>
<div>
<b>La final de tura langa Izvoarele Cernei</b></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Astept acum si comentariile voastre ,ale celor ce sper ca s-au delectat putin prin citirea umilelor mele insemnari</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span">Sa ne vedem cu bine si poteca buna.</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span"><br /></span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
</div>
mirceagrupirhttp://www.blogger.com/profile/07079006857148547086noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-496385453967732743.post-69070871467993507572014-08-14T19:58:00.000+03:002014-12-08T22:09:23.724+02:00Musuroaie 87Intotdeauna pentru mine,Baile Herculane,inseamna ceva aparte,o aroma,deosebita ,proprie si inconfundabila, o aroma a vremilor trecute si a istoriei locului care se pierde in lungimea timpului de inceput.
<br />
Dar frumusetea locului nu se termina aici.De o parte si alta a Cernei care curge ca un adevarat riu de munte desi altitudinea e mica,sunt numeroase alte vai complementare care au frumusetea lor unica,aroma de aventura pe care trebuie sa o descoperi.De la valea Salistei,valea Ferigarilor cu superbele chei ale Prolazului,valea Jelarau care incepe imediat dupa Crucea Alba,Valea Saua Padina,Superbele chei ale Tasnei,Poienile inalte pina la Vf.lui Stan , care fac parte din Muntii Mehedinti si pe partea cealalta ,Muntii Cernei cu Casacada Vinturatoarea ,Poiana Cicilovete,Cheile Prisacinei cu pestera Salitrari,Pestera lui Ion Barzoni ,Stanca de la Bobot,Cheile Corcoaiei de dupa Cerna sat si atit de multe alte locuri pe care le uit sa le mai numesc aici.
<br />
Zona Herculane-Valea Cernei este o bijuterie pretioasa a turismului rominesc,locuri de care nu te poti satura niciodata.De cite ori revin o fac de parca sint prima data.Intotdeauna descopar lucruri noi si ma minunez de ele.
<br />
Prin octombrie 87 Impreuna cu Misu,Simona si Dorina am facut o iesire in dorinta sa gasim o pestera :Soroniste ,citisem despre ea si doream macar sa o localizam.
<br />
La urcare prin vechea cariera ne-am intilnit cu doi localnici plecati sa faca o tura si care ne-au dat informatii pretioase despre locul in care trebuie sa ne abatem de la poteca ,sa ajungem la pestera.Dar cum socoteala de acasa nu este la fel cu cea din piata am trecut fara sa observam locul si asa am ajuns pina sub virful Domogled.E un loc superb ,brusc se opresc foioasele si apar jnepenii si iarba grasa specifica zonelor alpine ca la 2000 de metrii altitudine,desi vf. Domogled are cu mult mai putin doar 1105 m.De fapt sunt doua vf.cel dinspre vest si care se vede dinspre Bai si altul putin mai spre est.Fiind aproape am urcat spre cel de al doilea dorind sa vedem panorama de pe el.Si intr-adevar am avut ce vedea ,spre sud pina la Dunare spre nord crestele Retezatului ,Tarcului si Godeanului,iar direct sub noi o poiana mirifica iar in marginea ei o cabanuta superba.Chiar ne gindeam ce o fi cu ea? Ziua se apropia usor de asfintit si ne-am propus eu si Misu sa ne interesam,pentru ca ar fi un loc perfect pentru un revelion.Am coborit rapid si am ajuns la salasul la care ne-am cazat.A doua zi am coborit spre Herculane si ne-am reintilnit cu cei doi alpinisti localnici care ne-au lamurit.Cabana era in poiana Musuroaie cum spun oltenii sau Musuroane cum spun banatenii,fiind aproape de limita geografica dintre cele doua regiuni. Deci este cabana Musuroane si apartinea de ocolul silvic Herculane.
<br />
Ajunsi acasa i-am spus si lui tov. presedinte Oliver(fiind vorba intre noi peripetiile de la Musuroaie pot fi citite si pe blogul lui www.olivu.bloging.ro Titlul paginei fiind "Blaturi de nisip") asa ca in noiembrie am fost din nou in inspectie in zona.De data aceasta am descoperit si Pestera Soroniste si Cabana Musuroaie.Pestera este destul de greu de gasit venind dinspre Ferigari sau dinspre Domogled.Mai usor este sa vii direct de jos urcind direct in valea de linga vf.Soimu.
<br />
Oricum am intrat in ea dupa ce ne-am aprins lampile de carbid,eeee aici sa va spun ca aveam o serie de lampi in Grupir extraordinare,de ce? Pentru ca flacara era alba curata si nu facea deloc dar deloc fum.Si asta datorita pastilei de safir gaurita cu laser si a carui gaura era de ordinul micronilor ce se afla in capul brenerului.Deh daca ai pile la FAEM la safire si rubine e usor NU?Intrarea nu era mare dar era spectaculoasa ,chiar acolo fiind o spartura in tavan si unde peste citiva ani vom face o mica scoala de alpinism .
<br />
Dupa primii metri de la intrare tavanul urca brusc la 14-15 metri,Stalactite unele din mondmilch strajuiesc de o parte si de alta.Dupa circa 100 de metri pestera se largeste si coboara pina in buza primului aven.Senzatia aici este foarte ciudata.
<br />
Aici ,privind in haul imens care are cam 30 metri diametru ,al carui fund poti doar sa-l ghicesti acolo la 31 de metri mai jos si aruncid o piatra in abis , ascultind ecourile repetate si ridicind privirea spre tavan pe care-l banuiesti acolo in intunerec,gindul iti fuge la sinistrul nume pe care il mai poarta pestera:"Gaura Dracului"
<br />
Multumiti de ce am vazut ne-am propus sa revenim in viitor si sa includem Pestera Mare de la Soroniste pe lista locurile care merita explorate din plin.
<br />
Am plecat spre poiana Musuroaie unde am ajuns usor urcind dinspre valea Ferigari pina intr-un punct care facea diferenta dintre Imperiul Austriac si Tara Romineasca, aici era granita veche dintre cele doua tari si in mijlocul potecii statea semnul de granita ,o mare semisfera din beton in care trebuia sa fie infipt stilpul de frontiera,al carui urma putrezita l-am gasit ceva mai incolo.Aici intersectam o poteca venita din stinga dinspre Vf. Domogled si al carui nume era "Cararea Pisicii"
<br />
Am coborit usor spre poiana Domogled si la capatul ei am dat si de cabana vazuta in urma cu o luna de pe Domogled.
<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDgYD5O4_xJf2mz7aHiSy4-lVFykrdaXHkFruuaWyxC89tTSSeC_7z_lciShOJAu3iIKvBTB_Uq_OHRCMX-vbju6gE0HDo-ZHLKySCpQ9fvhzHexr884Lo1ca49K47ZvQT0QAaVf2NQUwL/s1600-h/1989-ian+Musuroaie.jpg"><span style="font-family: arial;"><img alt="" border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDgYD5O4_xJf2mz7aHiSy4-lVFykrdaXHkFruuaWyxC89tTSSeC_7z_lciShOJAu3iIKvBTB_Uq_OHRCMX-vbju6gE0HDo-ZHLKySCpQ9fvhzHexr884Lo1ca49K47ZvQT0QAaVf2NQUwL/s400/1989-ian+Musuroaie.jpg" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5432646309225541554" style="cursor: hand; display: block; height: 255px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 400px;" /></span></a>
<br />
<span style="color: #333399; font-family: arial;">Cabana Musuroaie</span> <br />
<br />
<br />
<span style="font-family: arial;"></span><span style="font-family: arial;">
<br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0BXkNUTMuHjp7rudOfCwp4xuk82WmG2AV5b9PKzPccyD8WY3DK7nOJUr76nPATjkgvc2zRJl1Wxo-TSa_yoiq6L1ShkPo0OQHwTl6R2GV845_Eo5XT4CDiAdSmcXyZ5Jli3W3rSLdTRtl/s1600-h/1987-noiembrie+la+Musuroaie.jpg"><img alt="" border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0BXkNUTMuHjp7rudOfCwp4xuk82WmG2AV5b9PKzPccyD8WY3DK7nOJUr76nPATjkgvc2zRJl1Wxo-TSa_yoiq6L1ShkPo0OQHwTl6R2GV845_Eo5XT4CDiAdSmcXyZ5Jli3W3rSLdTRtl/s400/1987-noiembrie+la+Musuroaie.jpg" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5432655072180585234" style="cursor: hand; display: block; height: 251px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 400px;" /></a> <span style="color: #000099;">In fata cabanei Musuroaie Dorina,Oliver,Mircea,Misu</span>
</span><br />
<span style="font-family: arial;">
<br />Cu ajutorul Domnului cred ,pentru ca Dorina adormind cu capul pe masa de lemn din fata cabanei a visat locul unde se gasea cheia,s-a trezit si s-a dus direct la acel punct de unde a ridicat cheia ,asa ca am vazut cabana si pe dinauntru.
<br />Am aflat apoi de la niste trecatori ca padurarul se numea Alexandru Stefan si este din Podeni.
<br />Poiana in schimb ,superba ,de poveste,plina de flori de munte,cu o vedere excelenta inspre vf.Domogled,un loc in care m-am intors de multe ori in care am stat si la cort,unul din "platurile" cele mai placute ale mele.Am coborit prin valea Jelarau trecind pe linga izvorul cu acelasi nume ,izvor amenajat acum si care ostoieste setea drumetilor .Putini stiu ca acolo era instalat pina dupa primul rasboi mondial o mica unitate de graniceri care avea ordin sa urmaresca si activitatea din Herculane.La putin timp de la izvor ajungi linga "Crucea Alba"
</span><br />
<span style="font-family: arial;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMJowTV388ZWOXEbnKVvl7ddOynmizTc0z4Q-tHOtdQPo1MYBdpelzRqXbDkl69bIa2MRW1QUYa53YMi7epYbxvo-fdLy6SVAgUtr8Fqq_MEz2Gnp0yl48oYi12B0Gm_deKu33_ApeKZHS/s1600/1987-noiembrie+la+Crucea+alba-B.Herculane.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMJowTV388ZWOXEbnKVvl7ddOynmizTc0z4Q-tHOtdQPo1MYBdpelzRqXbDkl69bIa2MRW1QUYa53YMi7epYbxvo-fdLy6SVAgUtr8Fqq_MEz2Gnp0yl48oYi12B0Gm_deKu33_ApeKZHS/s1600/1987-noiembrie+la+Crucea+alba-B.Herculane.jpg" height="248" width="400" /></a></div>
<span style="color: #000066; font-family: arial;"><br /></span>
<span style="color: #000066; font-family: arial;">La Crucea alba-de la stinga la dreapta Mircea,Dorina,Misu si Oliver</span> <br />
<br />
<span style="font-family: arial;">De aici panorama iti pune in palma toata frumusetea bailor a orasului vechi,pina dupa Hotelul Traian spre uzina electrica.Privelistea este superba si parca trebuie sa te tii de stincile de linga tine ,care sa te opresca din incercarea unui zbor aievea .Doar Pinul Banatean cu a sa palarie celebra reuseste sa imblinzeasca colturile de stinci si prapastia ametitoare.Sus ,doi vulturi,dau ocol dupa vreo prada,si urmaresc cu ochii lor vigilenti orice miscare de la sol.
<br />Am ajuns acasa am discutat cu toti prietenii nostrii si s-a hotarit ca este nevoie de inca un drum ,dar care sa ajunga pina la padurar acasa si acolo sa faca tot posibilul in al indupleca sa ne lase sa facem trecerea in 1988 la Musuroaie.
<br />Asa ca in decembrie cam cu o saptamina inainte de craciun, un mic comando a plecat din nou in "misiune" .
<br />Ajunsi in gara la Herculane prima surpriza ,totul era alb.Zapada desi nu era mare era prezenta peste tot.Eram sase.Misu ,Simona,Doru,Gabi,Dorina si eu.Am urcat rapid in autobuz si dupa numai 15 minute eram deja la baza urcusului din cariera de var la "Fintina lui Ludovic" Un izvor amenajat cu o apa cristalina si curata dar rece de iti clantaneau dintii in gura daca o bei.E poate va intrebati de unde numele de Ludovic,sau poate nu ,gindindu-va la vechimea istoriei in Baile Herculane loc de intilnire si sfaturi precum si de promenada si pentru capete incoronate.
<br />Ca sa risipim orice urma de indoiala trebuie sa va spun ca de fapt numele l-am dat noi.De ce? Simplu.In acel loc ne opream sa ne facem proviziile de apa pentru traseu si lucru foarte important sa ne dam jos iarna LUDOVICII adica izmenele de pe noi,pentru ca urmau 30 de minute de urcus abrupt si greu ,si nu dorea nimeni sa se incalzeasca prea tare.
<br />Astea fiind spuse,adica scrise,pardon,mai departe pasii ne poarta prin cheile Prolazului ,chei nu prea lungi dar superbe,cu o mica grota in perete sus cu doua intrari,si apoi de lungul vaii Ferigari (sau Intre Pietre cum mai numesc valea localnicii)si cam la 2 ore le la plecare ajungem la salasul nostru.Este a treia oara in ultimile trei luni.De data aceasta suntem pregatiti cu de toate.Data trecuta Misu a avut probleme mari cu ....purecii reactivati la viata odata cu incalzirea camerei,si nu mai putini de 10 au fost prinsi executati si apoi aruncati in soba.Eu personal am respectat atunci ordinul dat de tov. Presedinte Oliver si l-am aplicat.
<br />Adica eu nu am treaba cu ei, ei nu au treaba cu mine.Si a mers.Noi doi nu am avut nici o problema.E adevarat ca Misu spunea altceva dar cine-l baga in seama.Daca are singe bun de supt,,treaba lui.Probabil ca e dulce....Singele ,nu el!!!!!!
<br />Sa revin acum,am intrat si prima operatie a fost cea de gazare a intregului spatiu.Dupa circa 20 de minute abia am aerisit si asa am scapat de toti inamicii.
<br />Am lasat fetele cu Doru si eu cu Misu am luat-o la picior spre Podeni.
<br />Am trecut pe linga Musuroaie ,aici zapada era de 30-40 cm si era proaspata .Totul parea parca din povesti.Albul zapezii sclipea in lumina soarelui.Ne simteam extraordinari de parca contribuiam si noi la asternutul de minuni din fata ochilor nostrii.De la cabana am urcat prin padure si dupa 15 minute am ajuns la drumul de creasta al muntilor Mehedinti si in fata ochilor nostrii se desfasura toata panorama podisului Mehedinti.Eram uluiti de frumusetea locului.Nu am sa uit niciodata acest moment.
<br />Dupa circa o ora, pe lumina inca ,am ajuns la intrarea in sat.Doi oameni stateau in drum de vorba.Ne-am apropiat si am intrebat?
<br />-Nu va suparati il cautam pe domnul(nu tov.)Alexandru Stefan,nu stiti unde sta?
<br />-Pai eu sunt,dar poftiti in casa.
<br />Am ramas interzisi.Eram in casa omului,la masa lui.Nu ne-a intrebat cine suntem cum ne cheama ,ce vrem ,de unde venim.
<br />A venit ,a luat loc in fata noastra si atunci am inceput noi, aveam pregatit tot textul.Dar prima oara i-am intins mina si ne-m spus numele apoi iam zis direct cine suntem si ce vrem.Cum am vazut cabana de pe Domogled acu 2 luni ,cum am vazut-o acum o luna si l-am rugat sa ne primesca de revelion.
<br />S-a sculat si a spus,vin imediat si a plecat.Ne uitam unul la altul .E de bine,e de rau?
<br />A revenit si a intins mina catre noi si a spus: poftim cheia!!!
<br />Am ramas interzisi.Ne uitam unul la altul ,la cheie ,la Nea Stefan(care a devenit apoi prietenul nostru si mult am mai adastat prin casa lui)
<br />Un om simplu care ne-a citit imediat si care a avut incredere in noi imediat.Ne-am simtit onorati si in acelasi timp bucuria era fara de margini.Am mai discutat cam inca o ora despre cabana si locurile de aici si ne-am inteles sa ne vedem de sarbatori la Cabana.Am plecat si intunerecul ne-a ajuns din urma.Am aprins lanternele si am luat-o la picior.Urcind din greu pe drumul forestier la un moment dat ,cind treceam printr-o padurice si intunericul era profund acolo auzim deodata: STAI PE LOC.Ne-am oprit instantaneu,parca era o mogildeata de om in fata noastra cam la 30 de metri.Am indreptat lanterna si am incremenit si mai bine.Am simtit transpiratia rece pe spatele meu imediat.Un fior m-a strabatut.Si nu de frig.Omul nostru avea o pusca in miini si o tinea spre noi.
<br />INTOARCE LANTERNA ,ASA.CINE SUNTETI DE UNDE VENITI.
<br />Pai i-am spus cine suntem,da de unde sa ne stie el,sau noi pe el,Apoi i-am zis si de unde venim.E,numele lui Nea Stefan a fost ca o parola corecta.Omul era padurar si el,si s-a speriat. A crezut ca suntem braconieri si s-a speriat ,in miez de noapte multe se pot intimpla.
<br />Am plecat mai departe ,inima ne-a revenit la loc si curind marsaluind prin zapada afinata am ajuns la salas.Doru statea afara scrutind ca un lup de mare zarile cautind lumina farului in ajutor.In mina dreapta tinea o furca si asa aducea a "Poseidon" cu tridentul sau in mina.Fetele aveau o protectie deplina.
<br />Bucuria la vedere cheii a fost mare,si imediat planurile de revelion curgeau.
<br />Sa nu va spun ca la Timisoara la coborirea din tren Oliver ne astepta ca sa afle raspunsul.Cred ca a venit la toate trenurile dinspre Herculane.Si tov. Presedinte a fost foarte multumit sa afle ca misiunea a fost indeplinita cu succes , si mai mirat ca a vazut si cheia in miinile noastre.Ce sa facem,norocul nostru ca nu a venit cu noi sa strice relatiile diplomatice de la inaltimea functiei pe care o avea.
<br />Despre revelion in partea a doua .
<br />Pina atunci un sincer bun ramas.
<br />Pe curind
<br />
</span><br />
<br />
<span style="font-family: arial;"></span>mirceagrupirhttp://www.blogger.com/profile/07079006857148547086noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-496385453967732743.post-69197989651365550902014-02-05T16:43:00.000+02:002014-12-08T22:08:03.194+02:00MUSUROAIE 87-88<span style="font-family: arial;">Si iata ca anul 1987 incet ,incet se apropie de sfirsit,si asa cum ii sta bine drumetului,trecerea dintr-un an in celalat trebuie facuta ,binenteles pe munte.
<br />De data aceasta si la fel ca si in anul precedent dorinta noastra este respectata.
<br />Tinta noastra in acest an este cabana Musuroaie din muntii Mehedinti.
<br />Dupa sedintele de rigoare in care se pune tara la cale,se stabilesc cantitatile de provizii ce trebuiau carate,si de cine,iata-ne coborind cu veselie in gara Baile Herculane.
<br />Un grup numeros de data asta,plin de voie buna cu rucsacii plini si cu damigene pline cu licoarea lui Bachus legate de rucsaci.Doar Misu face nota total discordanta fata de restul.
<br />Simplu ,el si-a adus si schiurile.
<br />Tineti desigur minte ca in povestea trecuta v-am descris zapada pufoasa de circa 30-40 cm din poiana.
<br />Ei acum la Herculane nu era nici urma de zapada.Nu-i nimic i-am spus eu, aici de obicei e asa ,nu dispera ,poate mai sus se schimba peisajul si dam de zapada.Era totusi destul de cald,dar speranta moare ultima .Si uite asa sus in autobuz si jos in Pecinisca,ca mai apoi curind sa fim cu totii la "Fintina lui Ludovic"
<br />Aici coada la aprovizionarea cu apa,pentru ca peste 2 ore nu avem nici un izvor.Desigur fiind foarte incarcati toti ludovicii au fost dati jos si bagati in rucsace.
</span>
<br />
<div align="center">
<br /></div>
<div align="left">
<span style="font-family: arial;">Eram mai mult de o gramada.Oliver(tov.presedinte,Eu Mircea si Dorina,Misu si Simona,Nicu si Mirela,Horst si Lenuta,Doru si Gabi,Nelu si Mariska,Emil si Ioana,Gabi si Luci si vesnicul tinar,onorabilul Hanz.
<br />Hanz are cu ceva ani ,mai multi decit noi trecea de cincizeci ,dar era o fire vesela cu care puteai sa te distrezi si chiar sa faci trasee frumose,mai ales in zona Cheilor Carasului,unde era ca la el acasa.Ei de data asta nu avea rabdare.Tot ma batea la cap sa o luam din loc.
<br />Stai putin ma Hanzi ,sa fie gata toti ,ca o luam din loc.
<br />-Ma tu stii ca eu merg mai incet o iau inainte putin ca ma ajungeti voi.
<br />-Da mai dar nu stii traseul ca n-ai mai fost pe aici.
<br />-Lasa ca ma descurc io.
<br />-Bine ma uite facem asa ,o luam pe portiuni,urci de aici pe linga cariera si treci de cheile Ferigari pina ajungi la un loc unde poteca devine mai orizontala.Acolo faci o pauza.Si ne astepti.OK?
<br />Dar nu pleci singur cauta pe cineva sa mearga cu tine.
<br />Gata zice Hanz si imediat Emil , Ioana,precum si Gabi a lui Luci,se alatura si ei si o iau usor inainte.Noi mai stam putin ,ca asa e cind sunt multi,unul sta la coada sa ia apa,altuia ii trebuie la buda,altii se dezbraca,altii se imbraca,etc...
<br />Intr-n final o luam si noi la urcus.
<br />Intrarea in valea aceasta a Ferigarilor este spectaculoasa si este prima imagine pe care o vezi venind dinspre gara,surpriza pentru cei care vin prima data fiind foarte mare.La o altitudine mica de cam 60-200 de metri dintr-o data iti apare prapastiile muntilor Mehedinti .
<br />Am urcat incet cu grija,deorece rucsacele erau grele si viteza unui grup trebuie sa fie egala cu viteza ultimului.Repede observi care are rucsacul incarcat si care mai putin.Dar erau si multe fete care aveau greutate mare pe umeri si atentia trebuie sporita,pentru a putea prevede din timp,eventuale poticniri sau nevoia de ajutor.Dar s-a urcat bine acest prim urcus.Dupa peste o ora de urcus lasam oamenii sa respire si sa coboare rucsacul din spate.Frumusetea peisajului este unica aici ,creasta este spectaculosa si nici un moment nu iti poti inchipuii locuri atit de aproape dar si atit de ascunse.
<br />Zapada a disparut complet si de aici,si vremea s-a incalzit deja,deci este clar ca Misu a carat schiurile degeaba.Binenteles ca la unison s-a decretat si aprobat o motiune in care se spune ca principalul vinovat este Misu care de cite ori cara schiurile sansa de a exista si zapada este invers proportionala cu departarea locului de schiat si deci este principalul responsabil de topirea zapezii.Fapt pentru care unii au sugerat sa-i sporim atributiile pentru a plati asa din vina sa.
<br />Cu greu Eu si prezidentialul Olivu am reusit sa aminam verdictul mai incolo.Oliver chiar spune ca ar fi cazul sa deschidem mai repede lucrarile revelionului si primele esantioane incercate sa fie din rucscul lui.Nu s-a supus la vot deoarece Misu a spus ca intotdeauna in rucscul lui gasesti tot ce ai si nu ai nevoie ,incepind cu lopatica militara si terminind cu menghina proletara.
<br />Asa ca nu ne-am mai facut probleme si l-am incurajat cu numeroase indemnuri "hai dai drumul odata" Sa te vad in fata ,ca ,un exemplu,Cu magarul in frunte ,Am ajuns la munte.
<br />Hanz ,bineinteles ca nu a putut sa stea prea mult timp si imediat ce am ajuns si noi el dorea sa plece din nou in fata.
<br />-Binneeeee ,De data asta mergi pe poteca asta o tii drept ,nu faci la stinga sau la dreapta pina ajungi la un salas care e partea stinga.E mare ,intr-o livada nu ai cum sa-l scapi.Ne astepti acolo.
<br />Ei daca prima data cei patru au ascultat de mine,acum au crezut ca se descurca si singuri,si probabil satui de asteptat la salas au plecat mai departe.Dar poteca intra dupa cam 200 de metri in padure si dupa inca 200 de metri este o bifurcatie de poteci,una care o ia in dreapta si care urca pieptis pina in virful dealului prin padure si merge apoi spre centrul comunei Podeni, poteca ce se vede foarte bine ,fiind des calcata de sateni,si alta care este mai putin calcata ,acoperita cu frunze,care aprope imediat trece peste un piriias si o ia in urcus usor ca mai apoi sa fie pieptis pina in creasta de unde se coboara scurt in poiana Musuroaie.
<br />Binenteles ca Trupa lui Hanz a luat-o spre dreapta.
<br />Noi am ajuns la Salas unde am promis o pauza mai mare celorlalti,s-a pus de un ceai si am observat lipsa celor patru.
<br />Pai sa speram ca au lut-o pe unde trebuie,poate s-au intilnit cu cineva si le-a spus pe unde sa o ia.
<br />Sa nu ne facem griji inca.O sa vedem la Musuroaie.Am luat-o si noi din loc si l-a bifurcatie ne-am intilnit cu doi care coborau pe poteca din dreata.
<br />Nu va suparati nu a-ti vazut patru turisti cu rucsaci ca si noi,nu a-ti trecut pe linga ei?
<br />Si raspunsul a venit imediat.Ba da cred ca sunt in deal acum.Na bine ,asta ne mai lipsea.Ce facem ma intreaba ceilalti, O luam dupa ei?
<br />-Eu zic sa nu mergem deocamdata ,avem si noi rucsacii nostrii si poate nu e nevoie de un efort suplimentar.O data ajunsi in deal dau de drumul forestiar de cresta care trece chiar deasupra cabanei.Si daca o iau pe el atunci se intilnesc cu drumul ce vine de la Musuroaie, pe lung.
<br />Hai sa mergem la cabana si acolo daca nu sunt ne organizam si ii cautam.Zis si facut.Curind am intrat in poiana si apoi am ajuns linga Cabana.Rucsacii au coborit din spatele nostru si am rasuflat usurati.Ne-am uitat unul spre altul si in afara celor patru mai lipsea unul,Olivu. Dar iata-l indepartare ca o naluca care greu apare,si incet incet se aproprie cu greu.Greutatea rucsacului si-a pus amprenta pe spatele lui si abia pasind se aproprie.Da vine.Repede am scos o sticla cu vin rosu am rupt o bucata de pita,si aliniati i-am dat onorul si l-am imbiat cu de ale gurii.
</span></div>
<div align="center">
<br /></div>
<img alt="" border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyHANcvwvHpD7lnRU1WsqZMhU6DE-6TLnRcBtyxw7QXz990JD5W7zcXXzk06bTA084upEKDvxDOZW0Nc-v2yvnBC0tl3l4ZDLnvvtdp2PCSqe13nS1D8Wm-C0-5chnrZlKhFm8aBHJTPsg/s400/1988-Musuroaie.jpg" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5435209035585482386" style="cursor: hand; display: block; height: 257px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 400px;" /> <br />
<div align="left">
<span style="color: #330099;"> Olivu din "patul prezidential"</span><span style="font-family: arial;"> </span><br />
<span style="font-family: arial;"><br />Poiana , verde ca in apropierea primaverii,nu credea in iarna prezenta si radea de ea,dupa ce in urma cu doar trei saptamani un strat de omat greu acoperea pamintul.
<br />Am scos harta zonei si i-am impartit in echipe de cite doi ,hotarind rapid sectorul in care sa caute fiecare asa incit sa nu ramina nici o palma din terenul in care ar trebuii sa se afle ratacitii nostrii,necautat.Apoi am trecut la treaba.I-am gasit repede chiar sus pe dealul in care au urcat, binenteles nu stiau pe unde se afla, si asta m-a facut sa inteleg ca desi am discutat cu fiecare despre toponimia zonei si i-am dat aproape fiecaruia cate o harta a fost tot degeaba.
<br />Si-au luat binenteles portia de cearta de la fiecare .acum binenteles ,puteam sa incepem revelionul.Ne-am impartit in echipe care sa asigure tot ce era necesar si la treaba.Apoi brusc s-a decretat ca ora de incepere a revelionului oficiala este de 21 si tinuta este obligatorie.Imediat am avut si contestatari care daca nu au nimic cu ora sigur aveau cu tinuta.In sfarsit ,tov presedinte a decretat ca tinuta este tinuta si orice tinuta este in regula,dar nu se poate fara cravata.Asa ca cravatele din hartie de buda au avut mare trecere.Cei mai tineri dintre noi s-au organizat si au format grupa mica ,si nu am inteles noi bine ce rol avea grupa asta ca de sindicat inca nu putea fi vorba,iar de montaniarzi nici atita,dar prima lor cerere a fost sa treaca de la treburile de jos la care erau distribuiti ,la treburi mai nobile,cum ar fi cea de paharnic dar va dati seama ca nu aveau nici o sansa sa ajunga paznic la oi,lupii,asa ca spirtoasele au ramas sub stricta supraveghere a celor mai indreptatiti .
<br />Horst a instalat muzichia,lampile de carbid s-au aprins si lumina alba a flacarii ,inmanuncheaza si dorintele nostre da mai bine in noul an.Cu voie bunasi distractie am trecut in noul an.Spre dimineata am intins saltelele si am intrat in saci.Dupa citeva ore de somn ne-am trezit si dupa un mic dejun rapid eram gata de tura pe munte.Am luat-o usor la picior si am urcat spre vf.Domogled.Poiana Musuroaie se afla la o altitudine de 850 de metri,asa ca cei 260 de metri diferenta de nivel au fost parcursi usor.Vremea era splendida,cald,placut,copacii isi aratau primii muguri,sperind in venirea primaverii in acest 1 ianuarie 1988.Atmosfera clara si ea ,iar de sus de pe Domogled se putea vedea ca in palma Balie Herculane,parca eram la o intindere de brat si putem atinge biserica catolica din centrul statiunii.In departare se desluseau bine,inaltimile de linga Dunare.Spre nord est Paringul si Retezatul iar spre nord Tarcu si Godeanul.Arjana cea frumoasa era parca la o aruncatura de bat.Superb chiar si un fluture ce ii tot dadea tircoale presedintelui,bag seama un contestatar al vremurilor,fluturele nu Oliver.
<br />Am coborit incetisor de pe virf prin iarba imbelsugata trecind apoi pe linga jnepeni intrind repejor in padure.Curind eram in fata pesterii Soroniste,descrisa in povestirea precedenta.Am intrat cu totii si am vizitat-o pina la avenul din capat.Apoi am coborit si dupa aproape 6 ore de la plecare iata-ne ajunsi inapoi la cabana.Am reinceput distractia si tirziu in noapte oboseala ne-a trimis la culcare.Dimineata am avut oaspete pe Nea Stefan padurarul , care a trecut sa ne vada I-am multumit toti pentru favoarea acordata noua,pentru increderea avuta in noi,si deja ne-am simtit ca niste adevarati prieteni.Un om extraordinar.Si in uralele tuturor s-a propus sa revenim si in anul urmator.
<br />Am coborit spre Baile Herculane cu multumirea ca au fost citeva zile superbe si ca pina la urma ne-am simtit foarte bine intre noi,adica intre prieteni.
<br />Acesta a fost primul revelion al Grupirului la Cabana Musuroaie din muntii Mehedinti,dar nu si ultimul pentru ca in Decembrie 1988 am fost din nou prezenti .
<br />Dar asta e o alta poveste.
<br />Pe curind </span></div>
<div align="left">
</div>
<div align="left">
<br /></div>
<div align="left">
<br /></div>
mirceagrupirhttp://www.blogger.com/profile/07079006857148547086noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-496385453967732743.post-5781615840876636952014-01-18T15:52:00.000+02:002017-06-26T22:22:01.082+03:00"GRUPIRUL"<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgw8SyR2wXiFu9eZ9TGaapxvkvktRePHlwXC0zaKBdstUt6hYBAkMJOSIMjEs3cLjwlOoAMJ37iHhPjUSfinBVRIGw6b593PGG0hexltAmNYgubFrP4R7TYNIYevsDkAXB0Xs34thxeRYgY/s1600-h/rev+la+padis+1.jpg"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5429583257785783794" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgw8SyR2wXiFu9eZ9TGaapxvkvktRePHlwXC0zaKBdstUt6hYBAkMJOSIMjEs3cLjwlOoAMJ37iHhPjUSfinBVRIGw6b593PGG0hexltAmNYgubFrP4R7TYNIYevsDkAXB0Xs34thxeRYgY/s320/rev+la+padis+1.jpg" style="cursor: hand; float: left; height: 219px; margin: 0px 10px 10px 0px; width: 320px;" /></a><br />
Hoinaream prin muntii nostrii deja de o buna bucata de vreme.Pe linga mine si Dorina sau noi pe linga ei ,cum o fi fost,Nelu Clintoc,cu care reusisem sa facem o superba explorare a Pietrei Craiului,Misu Zele ,pe care l-am intilnit intr-o tura in Retezat si cu care am ramas prieteni de viata sau Emil Cadar cu care reusisem sa facem o traversare a Fagarasului au venit de-a lungul timpului multi,prieteni in ale muntelui si in ale vietii.<br />
Intr-un octombrie sfirsit al lui 1986 ,eram in poiana de linga Pestera Comarnic impreuna cu Dorina si Misu stateam si ne incalzeam la focul ,ale carei pale jucause se unduiau usor ,fericiti caci doar ne intorsesem din Pestera Popovat,perla Banatului unde am reusit sa ajungem pina in sala finala.Asadar eram fericiti,putin obositi,doream sa imbucam ceva de ale gurii si sa intram pe seara in Comarnic.<br />
Atunci au sosit alti patru ,Horst,Lenuta,Nicu si Mirela.Ii cunosteam pentru ca ii intilnisem de 1 mai tot aici in zona,chiar am umblat impreuna cu trupa lor si a noastra si Hanz care ii luase sub aripa lui protectoare le tot striga Grupir in sus si grupir in jos.Mai apoi aveam sa aflu ca de fapt Horst si Nicu lucrau la IAEM la fel ca Vicki,Dorina si Nelu Clintoc.Stiind ca pleaca mai tirziu Vicki i-a spus lui Hanz,vezi ca e un grup care pleaca la aceeasi ora din gara din Timisoara cu tine,cauta-i.Grup in romaneste ,grupir dupa Hanz,pe nemteste.I-am invitat la un ceai cald si am aflat ca mergeau spre Popovat,asa ca dupa o scurta informare reciproca,am convenit sa ne intilnim dupa , in acelasi loc.<br />
Noi am intrat in Comarnic,aveam cheia de la Petru ,nepotu cum ii spuneam noi,prieten bun si ghid al pesterii Comarnic.<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj11Ix277zKvGZhtQ61fFSnQzxYXhJZaamGM5SOzJvW3-JWKo2gP3h6VUnMy-AKb7izkGEKYsSNVV0DM9mJSyAEyjdtJuRwkleCvrTQqA15q-XxPhVOSAQif_sOOvjE5YPszpr8F4m6KBrG/s1600-h/DSC02999.JPG"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5429595924869988450" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj11Ix277zKvGZhtQ61fFSnQzxYXhJZaamGM5SOzJvW3-JWKo2gP3h6VUnMy-AKb7izkGEKYsSNVV0DM9mJSyAEyjdtJuRwkleCvrTQqA15q-XxPhVOSAQif_sOOvjE5YPszpr8F4m6KBrG/s320/DSC02999.JPG" style="cursor: hand; float: right; height: 240px; margin: 0px 0px 10px 10px; width: 320px;" /></a><br />
<br />
Ne-am intilnit asadar dupa ce am iesit din Comarnic si l-a un ceai cald s-au depanat multe povestiri din drumurile noastre.Ne-au placut noii nostrii tovarasi ,ne-am simtit bine impreuna in orele in care au curs amintiri si dorinte legate de munte.<br />
A trecut mai bine de o luna si pe la inceputul lui Decembrie vine o propunere din partea lui Horst sa facem revelionul impreuna la Comarnic, mai precis la cantonul forestier de acolo.S-a discutat acolo si gata .Intilnirile de pregatire au avut loc la Misu acasa care atunci statea intr-o casa veche pe strada Ion Creanga."La Palat "spuneam noi.Acolo Mircea si Dorina,Misu,Olivu,Horst si Lenuta,Nicu si Mirela,Giuca,Nelu Clintoc,Mc Clintoc cum i-am spus mai apoi,Emil si Ioana am hotarit ca trecerea dintre anii 86 si 87 sa o facem impreuna.Acolo l-a Comarnic s-a nascut "Grupirul" un grup de oameni cu o placere comuna, mersul pe munte,pentru a descoprii frumusetea lui fascinata,pentru a descoperii frumusetea sufletului omului la fel de fascinanta,creatia lui Dumnezeu insasi.<br />
Acolo am legat prietenii care dureaza si acum ,nu am fost un grup inregistrat prin nu stiu ce registru,nu am fost un grup care sa caute recorduri ,rezultate diplome si medali.NU noi doar am mers pentru ungerea sufletului nostru in minunata lume naturala de pe linga noi.<br />
De aici am inceput o mina de oameni l-a care mai apoi s-au adaugat si altii: Anca,Bata,Cristina,Gheo,Marie,Bibike,Roberto,Kerstin si multi altii.<br />
Zilele onomastice au devenit si ele un prilej de intilnire dar si un prilej de al echipa pe aniversar cu echipamentul de care ducea lipsa,bocanci,haine,ruksac chiar si cort.Apoi de la sine aptitudinile fiecaruia le-au adus si " functiile" .Asa a aparut si Domn Presedinte, o functie pur anonima si fara nici o putere,dar pe viata,sef cu raspunderi clare vizavi de trasee,ca sa stim pe cine da-m vina in ratacirile noastre(de orice fel),Domn doctor Si Domn bucatar ca sa stim pe cine invinuim atunci cind sintem la capatul fortelor si binenteles vesnic flaminzi si insetati.Au urmat ani de treking in care frumusetea naturii a trecut prin fata ochilor nostrii, in care multe poteci in toata tara si chiar si pe afara au fost calcate de bocancii nostrii.Multe peripetii si faze haioase care merita povestite,si care vor urma si pe acest blog.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqKELEu4Q4NxaB8bRO0gLJqBVY-VMB6GSPkoFJuPfguACRSMvfp-DOhhHeqe_P8gyEL6IVaWRdRg3WIwQef3ownHachv__AQdUaGm6wkJAwxPTWYHPS0FlEcngGxDdF4v4YFh9fNpSgZ53/s1600/1987+Grupirul+La+Comarnic.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="468" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqKELEu4Q4NxaB8bRO0gLJqBVY-VMB6GSPkoFJuPfguACRSMvfp-DOhhHeqe_P8gyEL6IVaWRdRg3WIwQef3ownHachv__AQdUaGm6wkJAwxPTWYHPS0FlEcngGxDdF4v4YFh9fNpSgZ53/s1600/1987+Grupirul+La+Comarnic.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
1987-Grupirul langa pestera Comarnic.<br />
<br />
Pe curindmirceagrupirhttp://www.blogger.com/profile/07079006857148547086noreply@blogger.com0